Plaja pustie...intuneric. 5 dimineata. Bate putin vantul. Ea poarta geaca lui. Picioarele ii sunt insa goale. Valurile incearca timid sa i le atinga, insa doar mana lui aluneca usor pe piele catifelata de la genunchi spre gamba. Nu e prea confortabila pozitia,asa ca trecand peste momentul de inhibitie ea se lasa cu totul pe spate pe nisipul umed. El o urmeaza. Langa ea, din politete, desi ardea in dorinta de a o sa o acoperi cu trupul si de a o invalui in sarutari. Vroia sa intre in ea ,ca mai apoi sa se lase cuprins de dragostea ei. Aceste ganduri nu erau doar porniri instinctuale.O iubea si o vroia. Vroia sa o simta a lui, sa se uneasca cu ea. Era prea frumoasa.Ireal de frumoasa. Ochii ii sclipeau mai mult decat de obicei in lumina lunii spre care se uita fix. Erau umezi, caci plangea. Era felul ei de a se descarca, caci toate sentimentele din interiorul ei dadeau pe afara. Vroia sa ii spuna ca il iubeste. Vroia sa se lege pe viata de el. Vroia sa devina a lui pentru totdeauna. Era insa ultima lor zi impreuna. Acest ultim moment trebuia cinstit. S-au luat de mana si au adormit imbratisati.
Dimineata. Multa lume si mult zgomot in jur. El se trezeste . Isi tinea in brate geaca...inca mai mirosea a parfumul ei.
Quote of the day: Ca un om sa iubeasca pe altul este probabil cea mai grea sarcina care ne-a fost incredintata, sarcina suprema, examenul final, opera pentru care toate celelalte sunt doar un preludiu. - Reiner Maria Rilke
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu